Viziunea „Constanța 2022”

 

 

Proiect întocmit de liderii bisericilor penticostale din județul Constanța

 

Moto:

 

Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz. (…) în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor. (Isaia 9:1)

 

„Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu – zice Domnul oştirilor!  (Zaharia 4:6)

 

 

1.                   Prezentarea zonei

 

Județul Constanța este unul dintre cele mai populate județe ale României, fiind și cel mai urbanizat județ al țării. În trei puncte cardinale județul este izolat de restul țării: Fluviul Dunărea la est, Marea Neagră la vest și Bulgaria la sud. Practic numai în nordul județului există o cale directă de comunicare cu un alt județ al României, Tulcea. Această poziționare a județului l-a ținut departe de influența mesajului evanghelic manifestată mult mai larg în alte regiuni ale țării.

Primele biserici penticostale funcționează din anii 1960, spre deosebire de cea mai mare parte a țării, unde penticostalismul a pătruns în anii 1920-1930. Până la Revoluție a existat un număr mic de credincioși, grupați în special în Constanța și încă 3-4 localități, asistați spiritual de un singur păstor, care slujea în ambele județele ale Dobrogei, Tulcea și Constanța. Mișcările dezidente au proliferat pe seama lipsei de lideri și biserici puternice.

Din punct de vedere etnic, turcii și tătarii reprezintă câte 3.5%, iar țiganii și lipovenii câte 1% din totalul locuitorilor. Deși turcii și tătarii musulmani sunt de secole în regiune, aceștia au conviețuit pașnic cu locuitorii.

 

Primul proiect, 1997-2001

După Revoluție s-au înființat biserici în câteva orașe și comune, dar nevoia de plantare de biserici continua să fie stringentă. La sfârșitul anilor 1990, bisericile din județ au încheiat un parteneriat cu Misiunea Mondială Unită și au început mobilizarea și instruirea echipelor de plantatori de biserici. Proiectul de plantare de biserici care a fost inițiat atunci a dat roade vizibile, cultivând un spirit misionar și o preocupare pentru câștigarea celor pierduți.

 

A doilea proiect, 2001-2011

În 2001, proiectul a fost divizat în subzonele de misiune aferente bisericilor care au adoptat fiecare câte o zonă pentru plantare de noi biserici.  Au luat ființă atunci 10 zone, dintre care 4 erau considerate la zone albe, adică nu aveau nicio biserică penticostală cu potențial de a duce la îndeplinire viziunea.

 

Harta 1 – Zonele de misiune conform proiectului din 2001

Bisericile care au adoptat însă o zonă de misiune au urmărit cu consecvență viziunea, dovadă fiind cele 34 de biserici penticostale care sunt autorizate în prezent în județul Constanța. Și numărul de slujitori din județ a crescut foarte mult datorită unei viziuni de atragere de lucrători din alte zone, precum și de formare de slujitori locali. În județul Constanța slujesc în prezent 9 păstori, 10 prezbiteri și 28 de diaconi.

Pe măsură ce subzonele s-au dezvoltat, zonele albe ale județului au rămas în continuare neatinse de Evanghelie. În acest context, păstorii din județul Constanța au decis la sfârșitul anului 2011 să revizuiască viziunea pentru plantarea de biserici, luând în considerare și modificările imporante care au survenit între timp în dezvltarea bisericilor din județ.

Dorința de a duce Evanghelia la orice făptură rămâne principala misiune a bisericilor din județul Constanța. În urma acestui nou proiect, credem că generația actuală de slujitori se va mobiliza într-un mod adecvat și se va dedica viziunii de câștigare a județului Constanța pentru Hristos.

 

2.                   Situația curență – Hărți și statistici

La începutul anului 2012, situația din județul Constanța se prezintă astfel:

 

Biserica	Mama	Fiice	Filii	Puncte misiune
Betel Constanta	1	4	1	2
Buna Vestire Constanta	1	0	0	2
Cernavoda	1	0	0	6
Betleem Medgidia	1	5	4	2
Navodari	1	1	2	3
Murfatlar	1	3	0	0
Farul Constanta	1	2	1	1
Mangalia	1	1	2	0
Total adunări	8	16	10	16
Total grupări penticostale în jud. CT	50

 

• 8 biserici care au fost implicate deja în plantare de biserici
• 16 biserici fiice care au fost susținute de bisericile mamă
• 10 filii
• 16 puncte de misiune (localități în care există credincioși, dar nu este eliberată o autorizație de funcționare).

 

Structura județului din punctul de vedere al bisericilor penticostale:

• 3 municipii (Constanța, Medgidia, Mangalia) în care există biserici;
• 9 orașe, dintre care două nu au biserici și nici credincioși (Băneasa și Hârșova);
• 58 comune, dintre care există biserici doar în 19.

 

Orașele după numărul de locuitori:

Năvodari          34.337

Cernavodă       18.644

Ovidiu               13.490

Murfatlar         10.826

Hârșova          10.532

Eforie               9.555

Techirghiol      7.034

Băneasa          5.538

Negru Vodă     5.512

 

Harta 2 – Biserici, filii și puncte de misiune la 1 ian 2012

 

 

Harta 3 – Orașele și comunele în care nu există nicio biserică penticostală (roșu)

3.                   Viziunea 2022

 

Evanghelizarea strategică a județului prin plantarea unei biserici în fiecare comună și oraș până în anul 2022, prioritate având zonele albe din NE și SE, respectiv orașele Hârşova şi Băneasa.

 

4.                   Pași în implementarea „Viziunii 2022”

1. Echipa de coordonare
   • Coordonarea Echipei și Comunicare – Vasilică Croitor
   • Instruire – Iacob Nicolae
   • Rugăciune – Maricel Iordachi
   • Finanțe – Toma Dorel
   • Evanghelizări comune – Beni Micle

 

2. Mobilizarea bisericilor
   • Redefinirea zonelor de misiune.
   • Consolidarea lucrărilor actuale din județ prin înfrățirea cu biserici și organizații care pot contribui la dezvoltarea lucrărilor existente.
   • Mobilizarea bisericilor cu potential pentru a deveni centre pentru plantarea de noi biserici.
   • Mobilizarea bisericilor actuale pentru alcătuirea de echipe de plantare.
   • Instruirea și formarea de noi plantatori.

 

3. Cercetarea, rugăciunea și evanghelizarea
   • Cercetare și rugăciune pentru localitățile țintă
   • Campanii de evanghelizare în masă care să acopere toate localitățile țintă

 

4. Plantarea de noi biserici
   • Identificarea unor familii care să se mute în orașele Hârșova și Băneasa.

• Plantarea unei biserici în orașele respective.
• Plantarea unei biserici în comunele neatinse (de preferință în localitatea în care există mai mult de 1.000 de locuitori).

 

5. Dezvoltarea lucrării între grupurile entice
   • Tătari – singurul grup complet neevanghelizat din România
   • Turci – cea mai mare minoritate din Dobrogea
   • Țigani – cea mai evanghelizată etnie
   • Lipoveni
   • Aromâni

 

6. Atragerea de fonduri
   • Dezvoltarea unui fond de misiune pentru susținerea familiilor care se vor stabili în Băneasa și Hârșova.
   • Înfrățire cu biserici și organizații care pot contribui la dezvoltarea lucrărilor existente (CRST, ITP, EBE, Comunități Regionale, organizații international etc.)

 

 

5.                   Obiective

 

Până în anul 2022 ne dorim să avem:

• O biserică – centru de plantare în orașul Băneasa
• O biserică – centru de plantare în orașul Hârșova
• 22 biserici implicate în plantarea de biserici
• 44 biserici noi în județul Constanța
• 5 biserici noi în orașul Constanța
• O mișcare de rugăciune
• O strategie specială pentru fiecare grup entic

 

6.                   Etapizarea proiectului

2012

• Finalizarea proiectului și stabilirea clară a tuturor bisericilor care doresc să devină centre de plantare de biserici
• Începerea întâlnirilor de rugăciune
• Începerea instruirii
• Alcătuirea foii de informare
• Identificarea unor parteneri externi și semnarea unor protocoale de colaborare
• Începerea adunării de fonduri
• Întâlniri periodice (lunar, semestrial) cu liderii bisericilor
• Tranziție spre noile proiecte de subzone
• Identificarea de resurse pentru evanghelizare: CD, cărți, borșuri, biblii, cort, radio, TV etc.
• Evaluare

 

2013

• Identificarea a două familii care să se mute la Hârșova și Băneasa
• O campanie de evanghelilzare în masă în 15 localități din județ
  • Speranța / Messenger / Lucrătorii din județ / „Porţile raiului şi Flăcările iaduluietc”
• Evaluare

 

2014

• O conferință despre evanghelizare cu largă participare din partea membrilor din toate bisericile din județ.
• Evaluare

 

7.                   Resursele proiectului

Bisericile care susțin acest proiect

Sunt bisericile care vor să contribuie în rugăciune, susținere financiară, instruire și trimitere de lucrători.

Aceste biserici vor semna proiectul, prin conducătorii lor, în cadrul unei întâlniri la care va fi lansată viziunea Constanța 2022.

 

Parteneriate

Resursele zonei sunt foarte limitate în comparație cu sarcina asumată. De aceea, proiectul va fi promovat în așa fel încât să atragem parteneri din afara județului și din afara țării.

Parteneriatele acestea vor fi bazate pe principiile transparenței și dării de socoteală. Parteneriatele nu pot fi exclusive cu nicio organizație.

Pentru mărirea numărului de slujitori, se vor încheia parteneriate cu ITP, CRST și alte școli biblice din țară.

În paralel vor fi explorate căi pentru a încheia parteneriate cu organizații din domeniul social-umanitar, business, lucrare cu tinerii, femeile, copiii etc.

 

 

8.                   Bugetul

Bugetul necesar ducerii la îndeplinire a acestei viziuni trebuie să cuprindă:

1. Bugetul comun
   1. pentru plantarea de biserici în orașele Băneasa și Hârșova
   2. pentru instruirea de plantatori în toată zona
   3. pentru activitățile de evanghelizare masivă
   4. pentru promovarea proiectului

 

1. Bugetul individual al bisericilor
   1. Pentru subzonele de misiune care vor continua activitatea
   2. Pentru activitatea de evanghelizare locală
   3. Pentru proiecte sociale
   4. Pentru proiecte de construcție

 

 

 

 

 

 

ANEXE

 

 

Anexa 1 –  Recensământul din 2011. Date preliminarii

Sursa: Mediafax

 

Numărul locuitorilor din judeţul Constanţa este cel mai redus din ultimii 20 de ani, acesta aflându-se într-o scădere constantată, fiind în prezent cu peste 100.000 mai mic decât în anul 1992.

Astfel, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011, populaţia stabilă a judeţului Constanţa a fost de 630.679 de persoane, dintre care 427.000 aveau domiciliul în municipii şi oraşe, iar peste 203.000 locuiau în comune. Din punctul de vedere al populaţiei stabile, judeţul Constanţa se situează pe locul al şaselea în ierarhia judeţelor.

 

Numărul locuitorilor este mai mic decât cel înregistrat la recensământul din 1992 când în judeţul Constanţa erau 748.769 de persoane şi faţă de recensământul din 2002, când erau 715.151 de locuitori. Cifra înregistrată la referendumul din 2011 este cu aproximativ 22.000 mai mare decât numărul locuitorilor înregistraţi la recensământul din 1977 – 608.817 persoane.

 

Cel mai mare municipiu din judeţ este Constanţa cu 254.693 de locuitori, urmat de Medgidia – 36.008 locuitori şi Mangalia – 33.434 de locuitori. Totodată, dintre cele nouă oraşe din judeţul Constanţa, Năvodari are cei mai mulţi locuitori – 31.554, urmat de Cernavodă – 16.129 de persoane şi Ovidiu – 12.342 de locuitori, iar cei mai puţini sunt în oraşul Techirghiol – 6.845 locuitori, Băneasa – 5.017 şi Negru Vodă – 4.933 de persoane.

 

Cele mai populate comune din judeţ sunt Cumpăna şi Valu lui Traian cu peste 11.000 de locuitori fiecare, iar la polul opus se află Dumbrăveni cu 517 locuitori şi Vulturu cu 610 locuitori.

 

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 567.800 de persoane s-au declarat români.

 

Celelalte etnii totalizează zece la sută din populaţia stabilă, majoritare fiind turcă – 21.014 persoane (3,3%), tătară – 19.720 de persoane (3,1%) şi romă – 8401(1,3%). La celelalte etnii s-au înregistrat procente de sub 1% pentru fiecare în parte.

 

Şi numărul etnicilor este în scădere faţă de ultimul recensământ, cel din 2002, atunci când erau 24.246 de turci, 23.230 de tătari, singura excepţie fiind a romilor care erau 6.023 în urmă cu zece ani, deci cu peste 2.000 mai puţini decât în prezent.

 

În urma recensământului din 2011 s-a stabilit că există două localităţi din judeţul Constanţa în care românii nu sunt majoritari. Este vorba de comuna Dobromir unde locuiesc 1.767 de turci şi 1.084 de români şi de comuna Ghindăreşti unde sunt 1.874 de ruşi lipoveni şi numai 46 de români.

 

Anexa 2 – Lista comunelor din județ în ordine alfabetică

 

Comune:

 

23 August

Adamclisi

Agigea

Albești

Aliman

Amzacea

Bărăganu

Castelu

Cerchezu

Chirnogeni

Ciobanu

Ciocârlia

Cobadin

Cogealac

Comana

Corbu

Costinești

Crucea

Cumpăna

Cuza Vodă

Deleni

Dobromir

Dumbrăveni

Fântânele

Gârliciu

Ghindărești

Grădina

Horia

Independența

Ion Corvin

Istria

Limanu

Lipnița

Lumina

Mereni

Mihai Viteazu

Mihail Kogălniceanu

Mircea Vodă

Nicolae Bălcescu

Oltina

Ostrov

Pantelimon

Pecineaga

Peștera

Poarta Albă

Rasova

Săcele

Saligny

Saraiu

Seimeni

Siliștea

Târgușor

Topalu

Topraisar

Tortoman

Tuzla

Valu lui Traian

Vulturu

 

 

Anexa 3 – Lista celor 58 de comune din județul Constanța după zona de care aparțin:

Constanta 1

Eforie

Techirghiol

1. 23 August
2. Agigea
3. Amzacea
4. Bărăganu
5. Chirnogeni
6. Costinești
7. Cumpăna
8. Lipnița
9. Mereni
10. Oltina
11. Ostrov
12. Topraisar
13. Tuzla

 

Constanta 2

14. Crucea
15. Lumina
16. Nicolae Bălcescu
17. Pantelimon
18. Vulturu

 

Constanta 3

19. Ciobanu
20. Gârliciu
21. Ghindărești
22. Horia
23. Saraiu
24. Topalu

 

Medgidia

Băneasa

25. Adamclisi
26. Castelu
27. Cobadin
28. Cuza Vodă
29. Deleni
30. Dobromir
31. Peștera
32. Mircea Vodă
33. Siliștea
34. Tortoman

 

Murfatlar

35. Ciocârlia
36. Dumbrăveni
37. Independența
38. Poarta Albă
39. Valu lui Traian

 

Mangalia

Negru Vodă

40. Albești
41. Cerchezu
42. Comana
43. Limanu
44. Pecineaga

 

Cernavodă

45. Aliman
46. Ion Corvin
47. Rasova
48. Saligny
49. Seimeni

 

Năvodari

Ovidiu

50. Corbu
51. Cogealac
52. Fântânele
53. Grădina
54. Istria
55. Mihail Kogălniceanu
56. Mihai Viteazu
57. Săcele
58. Târgușor